Filiaţia în cazul reproducerii umane asistate medical cu terţ donator- Principii

Reproducerea medical asistata s-a raspandit in SUA si Europa, ca urmare a unei necesitati: cuplurile infertile care isi doreau copii. In Romania, odata cu adoptarea Noului Cod s-a reglementat si Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator. Doua interdictii importante sunt: clonarea fiintelor umane si crearea de embrioni in scopuri de cercetare.

Noţiuni introductive

Odată cu progresul tehnologic şi ştiinţific, omenirea a încercat să înlăture imposibilitatea anumitor persoane de a avea urmaşi pe cale naturală. Iar pe zi ce trece, tot mai multe conflicte morale, etice, legale şi religioase au loc datorită reproducerii umane asistate medical (RUAM).

Protejarea speciei umane e primordiala, la fel şi protejarea fiecărui individ. De aceea ar fi recomandabil să fie informaţi copiii că provin dintr-o genă străină de cea a părinţilor şi să aibă dreptul de a cunoaşte identitatea donatorului, chiar dacă îi va fi interzis să-l contacteze fără acordul acestuia.[1]

Fertilizarea a fost un triumf imens a ştiinţei medicale spre sfârşitul sec. XX. După ce a avut loc prima naştere asistata în Anglia în 1978, Reproducerea umană asistată medical s-a răspândit în SUA şi în Europa şi a dus la naşterea a peste un milion de copii. Acum este valabilă în aproape toate ţările dezvoltate dar procesul de acceptare a fost supus conflictelor şi controverselor. SUA, UK, Belgia şi Israel au fost foarte permisive în ceea ce priveşte acest proces. Germania, Italia, Irlanda şi Austria au fost restrictive în timp ce Spania, Franţa şi Canada ocupă o poziţie de mijloc care accepta RUAM dar opun rezistenţă în cazul altor tehnologii reproductive mai neobişnuite.[2]

            Asistarea medicală a procreerii ridică serioase întrebări în ceea ce priveşte satisfacerea dorinţei cuplurilor infertile de a avea copii şi interesul copilului conceput. Toate aceste principii ale bioeticii îşi propun să reprezinte o stabilitate juridică şi securitate etică. Stabilirea cadrului general al activităţilor biomedicale în cuprinsul NCC este important deoarece în materii precum cercetarea caracteristicilor genetice şi intervenţiile asupra caracterelor genetice, fiecare decizie individuală ori colectivă ar avea impact asupra generaţiilor viitoare. Două importante interdicţii (art. 63 NCC) sunt: clonarea fiinţelor umane şi crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare Acestea sunt prohibite. Nu pot fi generaţi embrioni umani decât în cadrul unui “proiect parental”.[3]

Sediul materiei il găsim în NCC, în art. 441-447 Cartea a II-a Despre familie, Titlul III Rudenia, Capitolul II Filiaţia, Secţiunea 2 Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator.                            

Aceste dispoziţii nu se referă la fertilizarea extracorporală cu material genetic al cuplului parental, deoarece legătura de sânge există între părinţi şi copii, astfel că se aplică regulile de drept comun privitoare la stabilirea filiaţiei fireşti.

RUAM reprezintă acele practici clinice şi biologice care permit concepţiunea in vitro, transferul de embrioni şi inseminarea artificiala, precum şi alte tehnici care fac posibilă procreaţia în afara procesului natural. Definiţia este preluată din Codul francez al sănătăţii publice, iar înţelesul este asemănător şi la noi.[4]

Principii

Din art. 447 NCC[5], putem spune că se aplică mai multe reguli(principii) fundamentale ale materiei.

Principiul mater in jure semper certa est

Maternitatea copilului născut prin concepţiune medical asistată se stabileşte ca şi cea a copilului născut natural. Femeia care i-a dat naştere este mama acestuia, de plin drept şi se dovedeşte prin certificatul de naştere întocmit în registrul de stare civilă, precum şi prin certificatul de naştere eliberat pe baza acestuia. Conform art. 411 (3), maternitatea poate fi contestată dacă a fost înregistrată o altă femeie în actul de stare civilă al copilului, filiaţia dovedindu-se prin orice mijloc de probă.

Ceea ce nu se ştie întotdeauna e tatăl biologic. Cu toate acestea se prezumă că soţul mamei (chiar dacă exista posibilitatea să nu fie tatăl natural) e tatăl copilului.

Cu toate acestea, femeile care dau naştere pot să nu fie mame genetice a copiilor. Este cazul mamei surogat care în cazul în care se declară ca mama al copilului, poate fi în competiţie cu mama biologică şi atunci ne punem întrebarea: cine are prioritate la recunoaşterea filiaţiei materne?[6]

Surogatul este o opţiune pentru persoane sau cupluri infertile, ca şi pentru bărbaţii homosexuali care doresc să aibă copii. Dacă este permis, se realizează în urma unui contract între părţi anterior realizării procedurii. Această înţelegere angajează o femeie să poarte sarcina şi să nască un copil pe care a consimţit ulterior să-l predea după naştere părţii beneficiare.

Filiaţia artificială nu este reglementată în România. Cu toate acestea, România a ratificat Convenţia europeană pentru drepturile omului şi biomedicină în 1997, 4 aprilie prin Legea nr. 17/2001 şi Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologice, referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat la Paris, la 12 ian. 1982. De aceea singura filiaţie valabilă faţă de mamă e cea stabilită conform principiului mater in jure semper certa est.[7]

Principiul confidenţialităţii oricăror informaţii referitoare la reproducerea umană asistată

Acest principiu aşa cum apare şi în art. 445 NCC[8], are rolul de a proteja dreptul la viaţă privată garantat prin art. 8 din CEDO şi art. 26 din Constituţia României. Fiind un act medical, reproducerea umană asistată intră sub incidenţa dreptului pacientului la confidenţialitatea informaţiilor medicale conform art. 21 din Legea 46/ 2003 privind drepturile pacientului.[9]

Secretul profesional este un drept legal statuat pentru pacienţi şi o obligaţie a personalului medical, obligaţie etică şi în acelaşi timp legală. Numeroase articole de lege reglementează secretul profesional(C.pen., Legea 95/2005, Codul de deontologie medicală, Legea drepturilor pacientului) dar obligaţia este de regulă ignorată de cele mai multe ori de medici iar pacienţii nu sunt în cunoştinţă de cauză cu privire la dreptul lor la confidenţialitate, situaţie deosebit de delicată şi cu consecinţe imprevizibile când actul medical se desfăşoară în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive.

Deşi obligaţia confidenţialităţii e reglementată de lege există şi situaţii în care ea poate fi depăşită de o altă obligaţie, de interes public sau general.[10]

În mod excepţional doar, se poate permite autorizarea accesului la informaţii: pentru prevenirea unui prejudiciu grav pentru sănătatea persoanei astfel concepute sau a descendenţilor acesteia ori pentru sănătatea persoanei astfel concepute.

Autorizarea e de competenţa instanţei de tutelă, beneficiarii sunt medicul sau o autoritate, iar transmiterea datelor are loc în conditii de confidenţialitate.[11]

Principiul excluderii legăturii de filiaţie între copil şi donator( art. 441(1)NCC[12])

În cazul reproducerii umane asistate medical nu se va stabili vreo filiaţie intre copilul conceput şi donator. Acest lucru se impune datorită principiului confidenţialităţii informaţiilor privind reproducerea umană, inclusiv a datelor referitoare la identitatea donatorului.[13]

Principiul asimilării situaţiei juridice a copilului astfel conceput copilului născut prin concepţiune natural

Copii rezultaţi în urma RUAM, dobândesc acelaşi statut legal ca şi copiii fireşti. Acesta va avea faţă de tatăl care a consimţit, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi cum ar rezulta din filiaţia firească.

În raporturile dintre copil şi tată, drepturile şi obligaţiile sunt aceleaşi şi au conţinut identic.(art. 446 NCC[14])

Principiul caracterului necontestabil al filiaţiei

Filiaţia nu poate fi contestată pentru motive ce ţin de reproducerea asistată medical şi nici copilul nu poate să îşi conteste filiaţia.

Realitatea biologică trebuie să rămână ascunsa datorită principiului confidenţialităţii. Acest principiu acoperă atât legătura de filiaţie maternă cât şi legătura de filiaţie paternă.

Regula caracterului incontestabil cunoaşte două excepţii prevăzute de art. 443(2) şi (3)[15], ambele referindu-se la filiaţia paternă prezumată a copilului care poate fi tăgăduită în condiţii speciale.[16]

[1]Sabin Guţan, Reproducerea umană asistată medical şi filiaţia, Sibiu, 2009, p. 6 http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/REZ-ROM-GUTAN.pdf

[2]John A Robertson, Reproductive technology in Germany and the US: A essay in comparative law and bioethics, University of Texas Law School, bepress Legal Series, 2004, Paper 226, p.190-191, http://www.utexas.edu/law/faculty/jrobertson/rt_germany_usa.pdf

[3]Juanita Goicovici, Etica activităţilor biomedicale în reglementarea noului cod civil, Revista română de bioetică, vol.10, 4/2012,p. 59-60

[4] Emeşe Florian, Dreptul familiei, ed. IV, editura C.H.BECK, Bucureşti, 2011, p.232

[5] Art. 447. Regulile aplicabile. Reproducerea umana asistata medical cu tert donator, regimul sau juridic, asigurarea confidentialitatii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se stabilesc prin lege speciala.

[6]Daniela Cutas, Sarah Chan, Familier-Beyond the nuclear ideal, http://www.bloomsburyacademic.com/view/Families-Beyond-the-Nuclear-Ideal/chapter-ba-9781780930114-chapter-001.xml

[7]Sabin Guţan, op.cit., p.18-20

[8] Art. 445. Confidentialitatea informatiilor. (1) Orice informatii privind reproducerea umana asistata medical sunt confidentiale.
(2) Cu toate acestea, in cazul in care, in lipsa unor astfel de informatii, exista riscul unui prejudiciu grav pentru sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, in mod confidential, medicului sau autoritatilor competente.
(3) De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei astfel concepute poate sa se prevaleze de acest drept, daca faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere poate sa prejudicieze grav sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care ii este apropiata.

[9]Emeşe Florian, op.cit., p. 232-233.

[10]Liliana Pleş, Sorin Păun, Aspecte legale şi etice ale secretului profesional legat de practica medicală în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive din România, Revista română de bioetică, vol. VIII, nr I, 2010, p. 60-61

[11]Emeşe Florian, op.cit., p.233

[12] Art. 441. - (1) Reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio legatura de filiatie între copil si donator.

[13]Emeşe Florian, op.cit., p.233.

[14] Art. 446. - Tatal are aceleasi drepturi si obligatii fata de copilul nascut prin reproducere asistata medical cu tert

donator ca si fata de un copil nascut prin conceptiune naturala.

[15]art. 443 (2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, în conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator.

(3) În cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii rămân

[16]Emeşe Florian, op.cit., p. 233-234