Dreptul de a fi uitat- Gonzalez vs. Google


Diana Gal Scris de Diana Gal, 10 iunie, 2014



Dreptul de a fi uitat este numele dat cazului Gonzalez vs. Google, în care un cetăţean spaniol a cerut ca datele sale personale să fie şterse de pe motoarele de căutare şi a avut câştig de cauză în fata CJUE. Imediat după publicarea hotărârii CJUE, Google a primit o avalansa de cereri de ştergere a datelor personale şi in jur de 10.000 de cereri se trimit in fiecare zi la Google. În România, primele măsuri vor fi luate în cazul portalului instanţelor din România www. portal.just.ro. S-a decis ca din 31 mai 2014 să nu se mai permită indexarea datelor persoanelor de pe acest portal pe motoarele de căutare.

Starea de fapt

Costeja Gonzalez cetăţean spaniol, la sfârşitul anilor ’90 a fost implicat într-o procedură de licitaţie publică ce avea ca obiect un bun imobil deţinut de acesta. Aceste proceduri au fost publicate într-un ziar din Spania care a fost publicat apoi online. Gonzalez a cerut stergerea acelor date din ziar, pe motiv că această situaţie a fost închisă, nu mai prezintă nicio relevantă şi îi poate afecta imaginea. După ce a fost refuzat de către ziar, s-a adresat companiei Google să şteargă articolul respectiv de pe motoarele de căutare. Google a contestat această decizie în faţa unei instante naţionale.

 Autoritatea Spaniolă privind Protecţia Datelor cu Caracter Personal a obligat Google să şteargă datele respective. Google a atacat decizia care a ajuns astfel, prin intermediul unei proceduri juridice speciale la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

 

Scopul material

 În ceea ce priveşte scopul material al aplicării directive 95/46 EC (Protecţia datelor), Curtea a fost întrebată dacă Google este un operator care prelucrează date cu caracter personal şi intră sub incidenţa art 2(b) din Directivă.

Procesarea de date este definită ca fiind orice operaţiune efectuată asupra datelor, prin metode automate sau neautomate. Exemple de asemenea activităţi de procesare a datelor: colectarea, recuperarea, înregistrarea, organizarea.

Nu contează faptul că motoarele de căutare nu disting între date cu caracter personal şi alt gen de date; chiar dacă datele personale au fost deja publicate online iar motorul de căutare doar le-a indexat fără să le modifice, Google nu e exclus de la scopul Directivei.

Motorul de căutare este un operator de date, iar prelucrarea datelor de către Google e diferită de cea a unui site deoarece motoarele de căutare au un rol decisiv în răspândirea datelor. Capacitatea acestora de a face orice fel de date accesibile oricăror utilizatori de internet doar printr-o căutare a numelui, poate afecta semnificativ drepturile fundamentale ale persoanelor.

Argumentul că fondatorii site-urilor pot cere motoarelor de căutare să selecteze datele, iar datele personale să fie în parte sau total excluse din indexare, a fost refuzat de către CJUE.

 

Scopul teritorial

În ceea ce priveşte aplicarea teritorială, Google Spania intră sub incidenţa prevederilor directivei.

Google Inc a promovat şi a vândut spaţiu publicitar şi şi-a orientat activităţile înspre cetăţenii spanioli. Google a specificat că operarea datelor nu se face în Spania, Google Inc fiind entitatea care gestionează toate aceste activităţi, dar CJUE a respins acest argument.

În conformitate cu art 19 al Directivei stabilirea într-un stat membru implica exercitarea efectivă şi reală a activităţilor. Google Spain a prelucrat datele cu caracter personal în cadrul activităţilor aflate pe teritoriul statului membru.

Avocatul a spus că Google ar trebui să fie tratat ca un singur operator comercial deoarece serviciile de procesare a datelor sunt subvenţionate la nivel internaţional de către veniturile generate de către publicitate.

Drepturi şi Obligaţii

Directiva are ca scop asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a dreptului la viaţa privată şi a protecţiei datelor personale. Persoanele care intră sub incidenţa acestei directive au dreptul de a cere rectificarea, ştergerea, sau blocarea datelor care au fost publicate fără să se supună directivei. Persoanele îndreptăţite pe baza acestei hotărâri, se pot adresa direct operatorului de date, iar în caz de refuz instanţelor naţionale.

Efectele acestei directive diferă în funcţie de entitatea care procesează datele: motorul de căutare sau deţinătorul website-ului care a publicat datele. Dreptul la viaţa privată e mai degrabă încălcat de către motorul de căutare decât de publicarea pe o pagină web. Operatorul motorului de căutare trebuie să şteargă link-urile către paginile web în cazul în care o persoană este căutată după nume, chiar dacă aceste pagini web încalcă legea.

Prejudiciul- o condiţie necesară?

La întrebarea dacă ştergerea acestor date se poate face doar în cazul în care se aduce un prejudiciu, Curtea a statuat că nu este relevant motivul pentru care persoană cere ştergerea datelor. Drepturile fundamentale la viaţa privată şi la protecţia datelor nu ţin cont de interesul economic al operatorului şi de interesul persoanelor de a găsi informaţii. Cu toate acestea, în cazul în care apar informaţii despre o persoană publică pe motoarele de căutare, ar putea fi un interes justificat al persoanelor care caută informaţii online. Curtea a menţionat că în acest caz, instanţele naţionale trebuie să dea un răspuns.

Avocatul a mai menţionat ca operatorul de date trebuie să ştie de existenţa datelor personale care au fost procesate. Curtea a refuzat acest argument, pe motiv că nu se poate invoca ignoranta pentru a fi exclus de la aplicarea legii.

 

Dreptul la libera exprimare vs. Protecţia datelor personale

 Această reglementare este în contradicţie cu dreptul la libera exprimare, dar Curtea a clarificat acest aspect: în anumite condiţii dreptul la protecţia datelor are prioritate faţă de accesul oamenilor la informaţii. S-a hotărât că nu există un interes pentru că datele personale să fie făcute publice doar dacă e vorba de o persoană publică. Google va trebui să respecte obligaţia de a se supune acestor reglementări şi să ţină cont de dreptul la protecţia datelor în detrimentul dreptului la libera exprimare, în anumite cazuri particulare.

 Consecinţe

 Imediat după publicarea hotărârii CJUE, Google a spus că a primit zeci de cereri de ştergere a datelor personale şi se estimează că vor fi din ce în ce mai multe cereri.

 În România, primele măsuri vor fi luate în cazul portalului instanţelor din România www. portal.just.ro. S-a decis că din 31 mai 2014 să nu se mai permită indexarea datelor persoanelor de pe acest portal pe motoarele de căutare.

 

 

 

Related

Obiectul contractului

Obiectul contractului este o noţiune ce apare şi în dreptul roman, persistând până în prezent. Cu toate acestea o parte a doctrinei a considerat că se confundă cu obiectul obligaţiei, probabil din cauză că definiţia codului vechi la art 962 era „obiectul contractului este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obligă”, care a fost inspirat din Codul francez.Deşi definiţia nu se referea la „lucruri”, prevederile sale subsecvente de la art. 963-965 C. civ. aveau în vedere condiţia ca lucrul să fie determinat, fiind enunţate şi lucrurile viitoare ca obiect al contractului.

Mâncarea modificată genetic. Consecinţe şi Beneficii

Ingineria genetică a fost folosită pentru a modifica genele plantelor dar şi a animalelor. Nucleul, centrul celulei, conţine cromozomi cu informaţie genetică. Gena este un segment al cromozomului care în urma modificării va produce o serie schimbări în caracteristicile plantelor şi a animalelor. In ultima perioada s-au combinat gene de la diferite specii: de exemplu, o genă de la o bacterie a fost introdusă în celula porumbului pentru a-l proteja de insecte. În toată lumea, se pune problema etică dacă aceste produse sunt o binecuvântare pentru umanitate sau un blestem.

Brevetul de Inventie. Procedura de brevetare

Invenţia este o creaţie intelectuală ce are ca obiect un produs nou, sau un procedeu nou. Descoperirea ştiinţifică nu trebuie sa fie confundata cu invenţia şi poate fi definită astfel: “recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare”.

Dreptul de autor

Drepturile de autor sunt prerogativele morale sau patrimoniale recunoscute de lege autorului unei opere de a o utiliza potrivit aprecierii sale în scopul satisfacerii intereselor personale, nepatrimoniale sau patrimoniale, în limitele prevăzute de lege.

Cauza si forma contractului

Cauza este motivul care determina fiecare parte sa încheie contractul. Cauza este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic. Cauza actului juridic nu se confundă cu consimţământul, o altă condiţie de validitate şi nici cu obiectul acestuia.