Proiectul european privind vanzarea cumpararea (Common European Sales Law- CESL)
Proiectul european privind vânzarea-cumpărarea a apărut în urma necesităţii unui regulament european care să înlăture obstacolele transfrontaliere. Chiar din 2001 s-a pus problema diferenţelor dintre legislaţiile statelor membre şi astfel acest proiect a fost votat de Parlamentul European. In viitor, va fi mult mai usor pentru comercianti, cat si pentru cumparatori sa isi vanda produsele in orice tara din UE, fara restrictii sau bariere. Datorita progresului tehnologiei, comerciantii nu se vor mai limita doar la o anumita tara.
Această reglementare va fi adoptată de statele membre dar nu va înlocui dreptul naţional, dimpotrivă va coexista autonom cu acesta. Regulamentul va trebui să fie ales în totalitate, nu se pot aplica reglementări ale dreptului naţional şi ale regulamentului deodată.
Obiectivul regulamentului e:
- expansiunea comerţului transfrontalier,
- oferirea unui grad mare de certitudine
- reducerea costurilor tranzacţiilor
Chiar dacă există anumite restricţii: nu se poate aplica regulamentul în cazul relaţiilor între profesionişti dacă unul dintre ei nu are domiciliul într-un stat diferit, sau dacă nicio parte nu e IMM, se poate deroga de la aceste reguli.
Un mare avantaj pentru consumatori este faptul ca aceştia pot alege ce regim să se aplice.
De asemenea, se va elimina competiţia dintre sistemele legislative a statelor membre, iar ţările cu regim dezavantajos vor adapta legile.
Piaţa internă va funcţiona mai bine prin facilitarea tranzacţiilor transfrontaliere. Comisia europeană ne spune că comercianţii vor renunţa să caute toate legislaţiile statelor unde vor să vândă şi vor putea negocia mult mai uşor deoarece vom avea o lege neutră disponibilă în limbile ambelor părţi.
Consumatorii au drepturi avantajoase: vor primi informaţii privind contractul, produsul şi preţul. După 14 zile se poate desface contractul dacă vânzarea a avut loc la distanţa, fără nicio motivare.
Comerţul tranfrontalier ar avea ca efect şi reducerea preţului produselor şi o gamă variată de oferte.
Unii autori spun că partea dezavantajată(consumatorii) va avea o protecţie scăzută a drepturilor, dar realitatea e că aceasta se interesează mai mult de costurile pe care o să le aibă cu produsele.
Obligaţia de informare oferă încredere consumatorilor şi posibilitatea de a beneficia de toate drepturile.
Pentru a putea vinde în mai multe ţări, la momentul actual se cheltuiesc sume mari pentru o consultaţie juridică privind adaptarea cu fiecare lege naţională. Aceste taxe sunt “simţite” cel mai mult de consumatori, deoarece comercianţii cresc preţurile produselor.
Piaţa online devine din ce în ce mai populară şi doar prin acest tip de comerţ se pot comercializa produse prin toată Europa fără costuri prea mari, fiind nevoie de o armonizare la nivel european.
Consider că avantajele sunt superioare defectelor acestui instrument şi pentru o evoluţie a tranzacţiilor transfrontaliere şi a pieţei interne, adoptarea acestui Proiect e o soluţie oportună atât pentru comercianţi cât şi pentru consumatori.