Brevetul de Inventie. Procedura de brevetare


Diana Gal Scris de Diana Gal, 20 august, 2014


Main Image

Invenţia este o creaţie intelectuală ce are ca obiect un produs nou, sau un procedeu nou. Descoperirea ştiinţifică nu trebuie sa fie confundata cu invenţia şi poate fi definită astfel: “recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare”.

Brevetul de invenţie
Brevetul de invenţie, este definit de Legea 344/2005 ca fiind un titlu de protecţie care poate fi obţinut pentru orice invenţie, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia să fie nouă, să implice o activitate inventivă, şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.
 Drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile prevăzute de lege.  Sunt, de asemenea, recunoscute şi apărate drepturile decurgând din brevetul european, conform legii.

Nu sunt considerate invenţii, în special:
a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
b) creaţiile estetice;
c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
d) prezentările de informaţii.

Nu se acordă brevet de invenţie, pentru:
a) invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor ori plantelor, şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală;
b)  soiurile de plante şi rasele de animale, precum şi procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
c)  invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene;
d)  metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal.[1] 

Inventatorul este persoana care a creat invenţia, şi poate fi doar o persoană fizică. Dreptul la brevet poate aparţine şi succesorului autorului, salariatului pentru invenţiile realizate de acesta în exercitarea funcţiei sale.

Procedura de brevetare

1. Cererea de brevetare,trebuie să fie redactată în limba română şi trebuie să cuprindă:
a)  solicitarea acordării unui brevet;
b) datele de identificare a solicitantului;
c)  o descriere a invenţiei;
d) una sau mai multe revendicări;
În cazul soft-urilor pentru calculator revendicările trebuie să aibă următoarele particularităţi:
a) noile caracteristici să poată fi realizate cu ajutorul unui program pe calculator într-un sistem care cuprinde mijloace adaptate să realizeze un procedeu echivalent
b)revendicările sunt admisibile dacă procedeul poate fi realizat într-un sistem sau dacă programul este rulat într-un sistem.
e) desenele la care se face referire în descriere sau revendicări.
f) semnătura solicitantului şi data

Orice persoană care a depus o cerere de brevet a O.S.I.M are prioritate, cu începere de la data cererii, faţă de orice alt depozit privind aceeaşi invenţie dar care are o dată ulterioară. De la data depozitului, cererea are efectele unui depozit naţional iar O.S.I.M va trebui să notifice solicitantul.

2.Cererea va fi examinată, se vor verifica îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă de către O.S.I.M, iar dacă se constată neregularităţi, acestea vor fi notificate solicitantului, acordandu-i-se un termen pentru a corecta neregularităţile.
3. După examinarea preliminară, cererea va fi publicată în B.O.P.I.
Publicarea se va cere de către solicitant dar după plătirea taxei de publicare. De asemenea, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: respectarea dispoziţiilor art. 16 din Legea 64/1991, achitarea taxelor de înregistrare, cererea să nu fi fost retrasă.
4. Raportul de documentare
Pentru fiecare cerere de brevet O.S.I.M publica un raport de documentare, care este pus la dispoziţia publicului. O.S.I.M purcede la examinarea de fond a cererilor în ordinea datei de depozit.
5.Hotărârea privind cererea de brevetare
Pe baza raportului de examinare, O.S.I.M hotărăşte acordarea sau respingerea brevetului.
Conform art. 51 orice hotărâre luată de Comisia de examinare poate să fie contestata la O.S.I.M. Hotărârea luată de O.S.I.M poate să fie contestata în termen de 3 luni de la comunicare.[2] 

 

[1] Legea 64/1991

[2] A se vedea Teodor Bodoasca, Dreptul proprietatii intelectuale, ed. II, Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 247-250. 

 Sursa imagine: http://www.britishscienceassociation.org/national-science-engineering-week/2013-theme-invention-discovery

 

Related

Obiectul contractului

Obiectul contractului este o noţiune ce apare şi în dreptul roman, persistând până în prezent. Cu toate acestea o parte a doctrinei a considerat că se confundă cu obiectul obligaţiei, probabil din cauză că definiţia codului vechi la art 962 era „obiectul contractului este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obligă”, care a fost inspirat din Codul francez.Deşi definiţia nu se referea la „lucruri”, prevederile sale subsecvente de la art. 963-965 C. civ. aveau în vedere condiţia ca lucrul să fie determinat, fiind enunţate şi lucrurile viitoare ca obiect al contractului.

Mâncarea modificată genetic. Consecinţe şi Beneficii

Ingineria genetică a fost folosită pentru a modifica genele plantelor dar şi a animalelor. Nucleul, centrul celulei, conţine cromozomi cu informaţie genetică. Gena este un segment al cromozomului care în urma modificării va produce o serie schimbări în caracteristicile plantelor şi a animalelor. In ultima perioada s-au combinat gene de la diferite specii: de exemplu, o genă de la o bacterie a fost introdusă în celula porumbului pentru a-l proteja de insecte. În toată lumea, se pune problema etică dacă aceste produse sunt o binecuvântare pentru umanitate sau un blestem.

Dreptul de autor

Drepturile de autor sunt prerogativele morale sau patrimoniale recunoscute de lege autorului unei opere de a o utiliza potrivit aprecierii sale în scopul satisfacerii intereselor personale, nepatrimoniale sau patrimoniale, în limitele prevăzute de lege.

Cauza si forma contractului

Cauza este motivul care determina fiecare parte sa încheie contractul. Cauza este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic. Cauza actului juridic nu se confundă cu consimţământul, o altă condiţie de validitate şi nici cu obiectul acestuia.

Responsabilitate sociala II

Responsabilitatea socială (CSR) a demonstrat companiilor importanta modului în care profitul este realizat. Acesta nu trebuie să fie realizat prin încălcarea anumitor principii etice şi prin dăunarea mediului înconjurător.Unul dintre motivele pentru care responsabilitatea sociala a aparut se datorează abuzurilor comise de către corporaţii. Majoritatea companiilor s-au folosit de puterea lor pentru a beneficia de tratament special; se folosesc de dispoziţiile legii în favoarea lor şi în detrimentul statului.