Cybercrime.Frauda informatică


Diana Gal Scris de Diana Gal, 1 iulie, 2014


Main Image

„Un hoţ modern poate să jefuiască mai mult cu un calculator decît cu o armă”.

VI. Frauda informatică


Constituie infracţiunea de fraudă informatică introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane şi se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (art.249 C.pen)

Autorul poate fi orice persoană responsabilă penal. De obicei, această infracţiune este comisă de cei care au cunoştinţe în domeniul calculatoarelor sau care au acces la date şi sisteme informatice.
Frauda informatică poate fi uşor confundată cu înşelăciunea.
Există mai multe forme cunoscute de frauda:

Bait and Switch (Momeşte şi schimba)

Făptuitorul ademeneşte posibilii cumpărători prin publicitate pe internet; se prezintă posibilitatea de a cumpăra un produs la preţ foarte mic, iar în momentul în care se face comanda, cumpărătorului i se comunica faptul că nu exista în stoc produsul şi i se oferă posibilitatea de a cumpăra alt produs care este contrafăcut.

Confidence tricks

Grupul ţintă este indus în eroare cu privire la posibilitatea de a câştiga sume de bani mari fără mari eforturi. Pentru a câştiga încrederea cumpărătorului se foloseşte şi un complice, care va acţiona psihologic asupra clientului, inducându-i senzaţia că totul este real şi profitabil.
Ţinta va fi convinsă că va câştiga suma de bani dacă va participa la înşelarea unei alte persoane , care este chiar complicele şi care este în legătură cu infractorul.

Scrisorile nigeriene

Victimele sunt oameni bogaţi din Europa, Asia sau America de Nord, şi sunt contactate după şablonul „...oficial cu rang înalt din Nigeria, intenţionez să expatriez importante fonduri şi vă solicit ajutorul de a folosi conturile dvs. pentru transferul bancar, în schimbul unui comision de 10-20% din suma transferată...”. Afacerea promite câştiguri foarte mari.
Înşelăciunile de acest gen provin din Nigeria şi sunt făcute în aşa fel, încât să pară că adresele de email, numerele de telefon sunt ale unor centre de afaceri sau firme. Unii sunt chiar invitaţi în Nigeria, iar în 2004 au fost arestate 52 de persoane la Amsterdam, care au comis infracţiuni de acest gen.

Fake Escrow (Depozitele false)

Autorul după ce câştigă o licitaţie de produse pe eBay, cere victimei să utilizeze un site “sigur” care să “depoziteze” bunurile o perioadă. Site-ul este controlat de făptuitor iar când bunurile sunt primite în “gaj”, site-ul este dezactivat.

Frauda salam

Autorul accesează aplicaţia de gestionare a conturilor clienţilor şi modifica anumite linii din program, astfel încât va produce o rotunjire în minus a sumelor rezultate din calculele bancare, diferenţele fiind transferate într-un anumit cont.

Prizonierul spaniol

Autorul contactează victima prin email şi îi spune că este în legătură cu o persoană foarte importantă din lumea politică care este la închisoare sub un alt nume în Spania deoarece a fost victima unei înscenări. Scopul este că victima sa îl ajute financiar pentru a plăti cauţiunea personalităţii arestate, urmând ca aceasta să se revanşeze.[1]

Motivele pentru care se impune a se lua cat mai multe masuri pentru a preveni infractiunile informatice:

-Infracţiunile informatice sunt tot mai frecvente deoarece tehnologia a avansat mai mult ca niciodată. Acum suntem tot mai dependenti de calculatoare.
-Oricine poate comite o infracţiune informatică, şi oricine poate fi victima unei infracţiuni informatice
-Infractiunile pot fi comise oriunde in lume
-Infractiunile informatice favorizează grupările crimei organizate, deoarece făptuitorii rămân anonimi cu ajutorul internetului, de cele mai multe ori

[1] Maxim Dobrinoiu, Infractiuni in domeniul informatic, Bucuresti, 2006, pg. 222-226

 

image source: http://www.legalindia.in/cyber-crimes-and-the-law/

 

 

Related

Obiectul contractului

Obiectul contractului este o noţiune ce apare şi în dreptul roman, persistând până în prezent. Cu toate acestea o parte a doctrinei a considerat că se confundă cu obiectul obligaţiei, probabil din cauză că definiţia codului vechi la art 962 era „obiectul contractului este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obligă”, care a fost inspirat din Codul francez.Deşi definiţia nu se referea la „lucruri”, prevederile sale subsecvente de la art. 963-965 C. civ. aveau în vedere condiţia ca lucrul să fie determinat, fiind enunţate şi lucrurile viitoare ca obiect al contractului.

Mâncarea modificată genetic. Consecinţe şi Beneficii

Ingineria genetică a fost folosită pentru a modifica genele plantelor dar şi a animalelor. Nucleul, centrul celulei, conţine cromozomi cu informaţie genetică. Gena este un segment al cromozomului care în urma modificării va produce o serie schimbări în caracteristicile plantelor şi a animalelor. In ultima perioada s-au combinat gene de la diferite specii: de exemplu, o genă de la o bacterie a fost introdusă în celula porumbului pentru a-l proteja de insecte. În toată lumea, se pune problema etică dacă aceste produse sunt o binecuvântare pentru umanitate sau un blestem.

Brevetul de Inventie. Procedura de brevetare

Invenţia este o creaţie intelectuală ce are ca obiect un produs nou, sau un procedeu nou. Descoperirea ştiinţifică nu trebuie sa fie confundata cu invenţia şi poate fi definită astfel: “recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare”.

Dreptul de autor

Drepturile de autor sunt prerogativele morale sau patrimoniale recunoscute de lege autorului unei opere de a o utiliza potrivit aprecierii sale în scopul satisfacerii intereselor personale, nepatrimoniale sau patrimoniale, în limitele prevăzute de lege.

Cauza si forma contractului

Cauza este motivul care determina fiecare parte sa încheie contractul. Cauza este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic. Cauza actului juridic nu se confundă cu consimţământul, o altă condiţie de validitate şi nici cu obiectul acestuia.