Cybercrime.Frauda informatică
„Un hoţ modern poate să jefuiască mai mult cu un calculator decît cu o armă”.
VI. Frauda informatică
Constituie infracţiunea de fraudă informatică introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane şi se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (art.249 C.pen)
Autorul poate fi orice persoană responsabilă penal. De obicei, această infracţiune este comisă de cei care au cunoştinţe în domeniul calculatoarelor sau care au acces la date şi sisteme informatice.
Frauda informatică poate fi uşor confundată cu înşelăciunea.
Există mai multe forme cunoscute de frauda:
Bait and Switch (Momeşte şi schimba)
Făptuitorul ademeneşte posibilii cumpărători prin publicitate pe internet; se prezintă posibilitatea de a cumpăra un produs la preţ foarte mic, iar în momentul în care se face comanda, cumpărătorului i se comunica faptul că nu exista în stoc produsul şi i se oferă posibilitatea de a cumpăra alt produs care este contrafăcut.
Confidence tricks
Grupul ţintă este indus în eroare cu privire la posibilitatea de a câştiga sume de bani mari fără mari eforturi. Pentru a câştiga încrederea cumpărătorului se foloseşte şi un complice, care va acţiona psihologic asupra clientului, inducându-i senzaţia că totul este real şi profitabil.
Ţinta va fi convinsă că va câştiga suma de bani dacă va participa la înşelarea unei alte persoane , care este chiar complicele şi care este în legătură cu infractorul.
Scrisorile nigeriene
Victimele sunt oameni bogaţi din Europa, Asia sau America de Nord, şi sunt contactate după şablonul „...oficial cu rang înalt din Nigeria, intenţionez să expatriez importante fonduri şi vă solicit ajutorul de a folosi conturile dvs. pentru transferul bancar, în schimbul unui comision de 10-20% din suma transferată...”. Afacerea promite câştiguri foarte mari.
Înşelăciunile de acest gen provin din Nigeria şi sunt făcute în aşa fel, încât să pară că adresele de email, numerele de telefon sunt ale unor centre de afaceri sau firme. Unii sunt chiar invitaţi în Nigeria, iar în 2004 au fost arestate 52 de persoane la Amsterdam, care au comis infracţiuni de acest gen.
Fake Escrow (Depozitele false)
Autorul după ce câştigă o licitaţie de produse pe eBay, cere victimei să utilizeze un site “sigur” care să “depoziteze” bunurile o perioadă. Site-ul este controlat de făptuitor iar când bunurile sunt primite în “gaj”, site-ul este dezactivat.
Frauda salam
Autorul accesează aplicaţia de gestionare a conturilor clienţilor şi modifica anumite linii din program, astfel încât va produce o rotunjire în minus a sumelor rezultate din calculele bancare, diferenţele fiind transferate într-un anumit cont.
Prizonierul spaniol
Autorul contactează victima prin email şi îi spune că este în legătură cu o persoană foarte importantă din lumea politică care este la închisoare sub un alt nume în Spania deoarece a fost victima unei înscenări. Scopul este că victima sa îl ajute financiar pentru a plăti cauţiunea personalităţii arestate, urmând ca aceasta să se revanşeze.[1]
Motivele pentru care se impune a se lua cat mai multe masuri pentru a preveni infractiunile informatice:
-Infracţiunile informatice sunt tot mai frecvente deoarece tehnologia a avansat mai mult ca niciodată. Acum suntem tot mai dependenti de calculatoare.
-Oricine poate comite o infracţiune informatică, şi oricine poate fi victima unei infracţiuni informatice
-Infractiunile pot fi comise oriunde in lume
-Infractiunile informatice favorizează grupările crimei organizate, deoarece făptuitorii rămân anonimi cu ajutorul internetului, de cele mai multe ori
[1] Maxim Dobrinoiu, Infractiuni in domeniul informatic, Bucuresti, 2006, pg. 222-226
image source: http://www.legalindia.in/cyber-crimes-and-the-law/