Mâncarea modificată genetic. Consecinţe şi Beneficii


Diana Gal Scris de Diana Gal, 23 august, 2014


Main Image

Ingineria genetică a fost folosită pentru a modifica genele plantelor dar şi a animalelor. Nucleul, centrul celulei, conţine cromozomi cu informaţie genetică. Gena este un segment al cromozomului care în urma modificării va produce o serie schimbări în caracteristicile plantelor şi a animalelor. In ultima perioada s-au combinat gene de la diferite specii: de exemplu, o genă de la o bacterie a fost introdusă în celula porumbului pentru a-l proteja de insecte. În toată lumea, se pune problema etică dacă aceste produse sunt o binecuvântare pentru umanitate sau un blestem.

Mâncarea modificată este constituită din plantele şi animalele ale căror gene au fost modificate. Modificarea genetică a apărut şi s-a dezvoltat pentru a satisfice o nevoie de a combate foametea din lume, prin creşterea în mărime a produselor.

Ingineria genetică a fost folosită pentru a modifica genele plantelor dar şi a animalelor. Nucleul, centrul celulei, conţine cromozomi care au informaţie genetică. Gena este un segment al cromozomului care în urma modificării va produce o serie schimbări în caracteristicile plantelor şi a animalelor.
Uneori, s-au combinat gene de la diferite specii: de exemplu, o genă de la o bacterie a fost introdusă în celula porumbului pentru a-l proteja de insecte.
În toată lumea, se pune problema etică dacă aceste produse sunt o binecuvântare pentru umanitate sau un blestem.

De când a apărut idea de modificare genetică?

Dorinţa de a creşte plante şi animale mai bune, a exista încă din cele mai vechi timpuri. Până la sfârşitul secolului 20, fermierii nu au avut tehnologia necesară pentru a modifica genele, dar au îmbunătăţit culturile. Au ales produsele cele mai mari cu cea mai mare rezistenţă la boli şi au păstrat seminţele, pentru a le planta în următoarele culturi.
Abia la jumătatea secolului 19, oamenii au înţeles cum se transmit caracteristicile de la o generaţie la alta, din punct de vedere ştiinţific. Bazele geneticii moderne au fost puse de către Gregor Mendel.
Acestea nu au fost de ajuns, şi a devenit foarte populară hibridizarea. Aceasta presupune crearea unui nou tip de plantă sau de animal prin combinarea a două specii diferite, de exemplu minola este rezultată din combinarea între portocală şi lămâie. [1] 

Ştiinţa avansează pe zi ce trece şi tot mai multe metode mai mult sau mai puţin avantajoase apar. Întrebarea este: care este limita impusă de natură peste care nu putem trece?

Avantajele produselor modificate genetic:
-Fermierii pot cultiva produsele în locuri unde produsele nemodificate nu ar putea să crească
-Hranirea populaţiei poate fi asigurată mai uşor prin produsele modificate genetic
-Cresterea PIB-ul în ţările în dezvoltare

Dezavantaje:
-Nu se cunosc încă efectele asupra sănătăţii oamenilor şi a animalelor
-Pot exista consecinţe asupra mediului înconjurător
-Poate fi afectată biodiversitatea

Dezavantajele sunt în multe cazuri interconectate cu beneficiile. Aceste tehnologii presupun un cost foarte mare pentru stat: milioane de euro sunt cheltuiţi anual de către guvern şi de către corporaţii în cercetare şi dezvoltare. Ingineria poate să fie periculoasă pentru sănătate. De exemplu, plantele modificate pot să fie rezistente la boli sau să conţină propriile lor pesticide.
Un alt dezavantaj ar fi monopolul pe care l-ar institui multinaţionalele: ar creşte numărul de şomeri şi milioane de muncitori în Lumea a treia ar avea de suferit.[2] 

 

 

[1] Jerri Freedman, Genetically modified food: how biotechnology is changing what we eat, The Rosen Publishing Group, New York, 2009, p.4-8

[2] Richard Sherlock, John Morrey, Ethical Issues in Biotechnology, Oxford, 2002

Sursa imagine: http://greenwhite.org/blog/2013/01/27/rs-1-billion-had-been-spent-in-the-past-few-years-on-biotechnology-with-no-results/

 

 

Related

Obiectul contractului

Obiectul contractului este o noţiune ce apare şi în dreptul roman, persistând până în prezent. Cu toate acestea o parte a doctrinei a considerat că se confundă cu obiectul obligaţiei, probabil din cauză că definiţia codului vechi la art 962 era „obiectul contractului este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obligă”, care a fost inspirat din Codul francez.Deşi definiţia nu se referea la „lucruri”, prevederile sale subsecvente de la art. 963-965 C. civ. aveau în vedere condiţia ca lucrul să fie determinat, fiind enunţate şi lucrurile viitoare ca obiect al contractului.

Brevetul de Inventie. Procedura de brevetare

Invenţia este o creaţie intelectuală ce are ca obiect un produs nou, sau un procedeu nou. Descoperirea ştiinţifică nu trebuie sa fie confundata cu invenţia şi poate fi definită astfel: “recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare”.

Dreptul de autor

Drepturile de autor sunt prerogativele morale sau patrimoniale recunoscute de lege autorului unei opere de a o utiliza potrivit aprecierii sale în scopul satisfacerii intereselor personale, nepatrimoniale sau patrimoniale, în limitele prevăzute de lege.

Cauza si forma contractului

Cauza este motivul care determina fiecare parte sa încheie contractul. Cauza este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic. Cauza actului juridic nu se confundă cu consimţământul, o altă condiţie de validitate şi nici cu obiectul acestuia.

Responsabilitate sociala II

Responsabilitatea socială (CSR) a demonstrat companiilor importanta modului în care profitul este realizat. Acesta nu trebuie să fie realizat prin încălcarea anumitor principii etice şi prin dăunarea mediului înconjurător.Unul dintre motivele pentru care responsabilitatea sociala a aparut se datorează abuzurilor comise de către corporaţii. Majoritatea companiilor s-au folosit de puterea lor pentru a beneficia de tratament special; se folosesc de dispoziţiile legii în favoarea lor şi în detrimentul statului.